DUPĂÍT s. n. (Reg.) Faptul de a dupăi; zgomot produs de cineva care merge cu pași apăsați; tropăit, dupăitură. – V. dupăi. Vezi definitia »

proscomidít, proscomidítă, adj. (înv.; despre pâine și vin) care a fost pregătit, sfințit pentru împărtășanie. Vezi definitia »

MIORLĂÍT¹, miorlăituri, s. n. Faptul de a (se) miorlăi; sunet caracteristic scos de pisică; miorlăială, miorlăitură; p. gener. sunet asemănător scos de alte animale sau de om. ♦ Fig. (Depr.) Plâns subțire și tânguitor. – V. miorlăi. Vezi definitia »

PIROXENÍT, piroxenite, s. n. Rocă eruptivă, constituită mai ales din piroxen. – Din fr. pyroxénite. Vezi definitia »

RĂPĂÍT¹ adv. (Rar) Cu zgomote sacadate, scurte și dese. – V. răpăi. Vezi definitia »