NĂLTÚȚ, -Ă adj. v. înăltuț. Vezi definitia »

hoidréț, hoidréți, s.m. (reg.) însoțitorul, ghidul orbului. Vezi definitia »

CĂRÚȚ, căruțuri, s. n. 1. Diminutiv al lui car; cărucean. 2. Cărucior (2). 3. Cărucior (1). 4. Parte mobilă a unor mașini, care se mișcă pe rotițe sau lunecă pe glisiere, îndeplinind diferite funcții. – Car + suf. -uț. Vezi definitia »

socruléț, socruléți, s.m. (înv.) socru, socrișor. Vezi definitia »

sgalț (-țuri), s. n. – (Arg.) Cravată. – Var. zgalț. Germ. Halstuch, de unde și rus. galstuk › galstus, s. n. (cravată), cf. Cihac, II, 281 și potgalț. Vezi definitia »