OSCILATÓR s.n. Sistem fizic care poate efectua oscilații libere. ♦ Aparat cu ajutorul căruia prin oscilațiile electromagnetice ale unui montaj se produc unde electromagnetice. // adj. V. oscilatoriu. [< fr. oscillateur]. Vezi definitia »

ROTÓR, rotoare, s. n. Parte a unei mașini (motor sau generator de energie) care se rotește, în timpul funcționării, în jurul axei arborelui pe care este montată și care folosește pentru reluarea și transmiterea unui cuplu motor. – Din fr. rotor. Vezi definitia »

DRESÓR, -OÁRE, dresori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă (într-un circ) cu dresarea animalelor. – Din fr. dresseur. Vezi definitia »

Pătrunzător Vezi definitia »

TRANSVERTÓR, transvertoare, s. n. Mașină electrică care transformă curentul electric din continuu în alternativ și invers sau care schimbă frecvența unui curent alternativ. – Din fr. transverteur. Vezi definitia »