HOLOCRÍN, -Ă adj. (Despre secreții exocrine) Care, împreună cu celula secretorie, formează elementele componente ale secreției glandulare. [< fr. holocrine, cf. gr. holos – întreg, krinein – a secreta]. Vezi definitia »

DUBLÍN s.n. (Mar.) Mod de legare a unei nave la țărm sau de o geamandură, astfel încât dezlegarea să se poată face fără a coborî de pe punte. [< engl. dublin]. Vezi definitia »

TAURÍN, -Ă I. adj. din familia taurului, care aparține taurinelor. II. s. f. pl. specie de bovine: boul. (< it. taurino, fr. taurin) Vezi definitia »

șéștin, -ă, adj. (reg.; despre suprafețe de pământ) plan, neted, drept. Vezi definitia »

SUBÓRDIN, subordine, s. n. 1. Subdiviziune a unui ordin în sistematica științelor naturii. 2. (În loc. adj. și adv.) în subordine sau în subordinele cuiva = (aflat) într-un raport de subordonare față de cineva sau de ceva. – Sub¹- + ordin (după fr. sous-ordre). Vezi definitia »