Definita cuvantului cadastru
cadástru (cadástre), s. n. – Totalitatea lucrărilor tehnice de determinare a unor proprietăți funciare. Fr. cadastre, din it. catast(r)o, care provine din ngr. ϰατάστηχον (› rom. catastif). Cf. REW 1762a. – Der. cadastra, vb.; cadastral, adj.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cadastru
AREOPICNOMÉTRU s. n. instrument dintr-un aerometru și un picnometru, pentru determinarea densității lichidelor. (< areo1- + picnomentru) Vezi definitia »
WATTORMÉTRU s. n. contor pentru măsurarea în wați a energiei electrice care trece printr-un circuit. (după fr. watt-heuremètre) Vezi definitia »
SECHÉSTRU, sechestre, s. n. Măsură de asigurare ordonată de justiție sau de fisc în cazul de neplată a unei datorii, constând în sigilarea bunurilor debitorului sau în darea lor în păstrare unei a treia persoane (până la vânzarea lor silită). ♦ (Jur.) Procedură care constă în încredințarea în mâinile unei terțe persoane, a unui bun asupra căruia există un litigiu, până la soluționarea litigiului. [Var.: (înv.) secvéstru s. n.] – Din fr. séquestre, lat. sequester, -tris. Vezi definitia »
REACTIMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea reactivității unui reactor nuclear. (< fr. reactimètre) Vezi definitia »
EBULIOMÉTRU s.n. Aparat pentru determinarea conținutului de alcool al unui lichid prin stabilirea punctului său de fierbere; ebulioscop. [Pron. -li-o-. / < fr. ébulliomètre, cf. lat. ebullire – a fierbe, gr. metron – măsură]. Vezi definitia »