FITONCÍD s.n. (Bot.) Substanță formată în protoplasmă și în țesuturile plantelor superioare care inhibă dezvoltarea sau provoacă distrugerea unor microorganisme. [< germ. Phytonzid]. Vezi definitia »

CORACOÍD, -Ă adj. os ~ = os pereche, component al centurii scapulare, la batracieni, la reptile și păsări, în formă de cioc de corb; apofiză ~ă = proeminență pe marginea superioară a omoplatului la mamifere. (< fr. coracoïde) Vezi definitia »

OVICÍD, -Ă adj., s. n. (substanță) care distruge ouăle de insecte. (< fr. ovicide) Vezi definitia »

ULTRARAPÍD, -Ă adj. extrem de rapid. (< fr. ultrarapide) Vezi definitia »

FRIGÍD, -Ă adj. 1. rece; (despre plante) care crește în regiunile răcoroase. 2. care suferă de frigiditate. (< fr. frigide, lat. frigidus) Vezi definitia »