HIPOSTÁZĂ, hipostaze, s. f. Stagnare a sângelui în vasele capilare ale membrelor inferioare ale corpului sau în plămânii bolnavilor care au stat mult timp în pat. – Din fr. hypostase. Vezi definitia »

vaselínă s. f., g.-d. art. vaselínei; pl. vaselíne Vezi definitia »

poájgă s.f. (reg.) 1. pojghiță formată la suprafața vinului. 2. scoarță a copacului. 3. crustă a unei răni. Vezi definitia »

TRÁINĂ, traine, s. f. Parâmă ale cărei capete sunt fixate pe două corpuri plutitoare și care este târâtă pe fundul apei pentru a agăța un corp scufundat sau pentru a-i determina poziția. – Cf. fr. trainage. Vezi definitia »

EPIROGENÉZĂ s. f. proces de ridicare a unor porțiuni mari din scoarța terestră deasupra nivelului mării, datorită mișcărilor tectonice oscilatorii. (< fr. épirogenèse) Vezi definitia »