zoánă (-ne), s. f. – Ciuruială, tărîțe mari. Sb., slov., ceh. zona (Tiktin; Candrea). Vezi definitia »

ERITRÓZĂ s. f. 1. aspect roșu congestiv al pielii și al mucoaselor. ◊ hiperplazie a țesuturilor formatoare de hematii. 2. monozaharidă cu patru atomi de carbon. 3. predispoziție de a roși. (< fr. érythrose) Vezi definitia »

SECÁNTĂ, secante, s. f. 1. Dreaptă care întretaie o curbă sau un cerc în cel puțin două puncte. 2. Funcție trigonometrică a unui unghi dintr-un triunghi dreptunghic, egală cu raportul ipotenuzei față de cateta care aparține unghiului dat². – Fr. sécante (lat. lit. secans, -ntis). Vezi definitia »

a sta cu sufletul la gură expr. 1. a se afla într-o stare de tensiune psihică. 2. a fi neliniștit, a fi nerăbdător. Vezi definitia »

INCONȘTIÉNȚĂ s. f. 1. lipsă sau pierdere a cunoștinței. 2. lipsa unei atitudini conștiente față de realitatea înconjurătoare. (< fr. inconscience) Vezi definitia »