LAMÍNĂ s. f. 1. limb (1). 2. strat subțire din structura unei formații anatomice. 3. (tehn.) corp în formă de lamă sau de fir. (< it., lat., engl. lamina) Vezi definitia »

TĂȘÚLCĂ, tășulci, s. f. Tașcă. – Din tășulă + suf. -că. Vezi definitia »

MONOAMÍDĂ s. f. corp care posedă o singură funcție amidă. (< fr. monoamide) Vezi definitia »

OSTEONECRÓZĂ s.f. (Med.) Necrozare, necroză a unui os. [< fr. ostéonécrose, cf. gr. osteon – os, nekrosis – moarte]. Vezi definitia »

CÚCĂ², cuci, s. f. (Rar) Femela cucului (1). – Cuc + suf. -ă. Vezi definitia »