Definita cuvantului singurare
singuráre, singurắri, s.f. (înv.) însingurare.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu singurare
Stare sufletească (patologică) de tristețe (asociată cu neliniște); descurajre, deprimare Vezi definitia »
BASCULÁRE, basculări, s. f. Acțiunea de a bascula; balansare. Vezi definitia »
READÚCERE s.f. Acțiunea de a readuce și rezultatul ei. [< readuce]. Vezi definitia »
INFATUÁRE, infatuări, s. f. Acțiunea de a (se) infatua; îngâmfare, înfumurare. [Pr.: -tu-a-] – V. infatua. Vezi definitia »
DEROBÁRE s.f. Faptul de a deroba; sustragere, eschivare. [< deroba]. Vezi definitia »