RUMENEÁLĂ, (2, 3) rumenele, s. f. 1. Culoare rumenă, roșeață. 2. (Pop.) Fard, suliman, dresuri. 3. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu tulpina întinsă pe pământ și cu flori de culoare galbenă (Potentilla procumbens). – Rumeni + suf. -eală. Vezi definitia »

TRĂSĂTÚRĂ, trăsături, s. f. 1. Linie caracteristică a feței unei persoane. ♦ Aspect esențial al caracterului sau al personalității cuiva. ♦ Aspect caracteristic general al unei opere, al unei doctrine, al unui fenomen, al unei activități, al unei epoci. 2. Linie trasă (cu o singură mișcare) pe hârtie cu creionul, cu tocul etc. ◊ Trăsătură de unire = liniuță de unire. ◊ Expr. Dintr-o trăsătură de condei = dintr-o dată, fără a sta mult pe gânduri. – Tras + suf. -ătură. Vezi definitia »

tóblă, tóble, s.f. (reg.) 1. scândură groasă. 2. chingi la război. 3. ceară de albine. Vezi definitia »

VERÚCĂ s.f. Excrescență papilară, provocată de un virus; aluniță, neg. [< it., lat. verruca]. Vezi definitia »

DIAMÍDĂ s. f. corp care posedă două funcții amidă. (< fr. diamide) Vezi definitia »