VRĂJITOREÁSĂ, vrăjitorese, s. f. Vrăjitoare. – Vrăjitor + suf. -easă. Vezi definitia »

Sarsaílă s. m. – Nume popular al diavolului. Sl. Sarasaelŭ, numele lui Lucifer în literatura religioasă slavo-bizantină (R. Turdeanu, R. Études sl., XXXIII, 151-3). Vezi definitia »

ORNAMÉNTICĂ s. f. 1. Mod specific unui popor sau unui stil de a concepe și a dispune ornamentele în arhitectură și în arta aplicată. 2. Totalitatea motivelor ornamentale specifice unui popor sau unui stil. 3. (Muz.) Totalitatea sunetelor care împodobesc linia melodică inițială. – Din germ. Ornamentik. Vezi definitia »

CHILIMOÁȚĂ, chilimoațe, s. f. (Reg.) Aluat care nu s-a copt bine. – Cf. gălămoz. Vezi definitia »

PÚSTULĂ, pustule, s. f. 1. (Med.) Leziune a pielii care se prezintă ca o veziculă plină de puroi. ◊ Pustulă malignă = formă de localizare pe piele a antraxului. 2. (Bot.) Veziculă care se formează pe tulpina sau pe frunzele plantelor atacate de ciuperci parazite. – Din lat. pustula, fr. pustule. Vezi definitia »