Definita cuvantului caimacam
caimacám (caimacámi), s. m. – 1. Locțiitor al marelui Vizir. – 2. În Muntenia și Moldova, locțiitor al domnitorului începînd din sec. XVIII. – 3. Locțiitor al banului Craiovei; în jurul lui 1783 l-a înlocuit definitiv pe ban, al cărui titlu a fost de atunci doar onorific. – Mr., megl. căimăcam. Tc. kaymakam (Roesler 594; Șeineanu, II, 76; Lokotsch 1010); cf. ngr. ϰαϊμαϰάμης, bg. kaimakam. – Der. caimacameasă, s. f. (nevastă de caimacam); caimacamesc, adj. (propriu unui caimacam); caimacami, vb. (a conduce în calitate de caimacam; a guverna în interegn); caimacămie, s. f. (guvernare).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu caimacam
DECAGRÁM, decagrame, s. n. Unitate de măsură pentru greutăți, egală cu zece grame. – Din fr. décagramme. Vezi definitia »
IGNÁM s.m. Plantă exotică care produce tuberculi comestibili de dimensiuni foarte mari. [< fr. igname]. Vezi definitia »
MISOGÁM, -Ă, misogami, -e, s. m. și f. Persoană care se teme de căsătorie. – Din fr. misogame. Vezi definitia »
DAM s.m. (Rar) Specie de cerb cu coarnele lățite în formă de lopeți; cerb-lopătar. [< lat. dama]. Vezi definitia »
ham interj. – Exprimă lătratul cîinelui. – Mr. ham. Creație spontană, cf. fr. (Cotes-du-Nord) „hamer” „a lătra” (Șeineanu, Chien, 113). – Der. hămăi, vb. (a lătra); hămăială, s. f. (lătrat); hămăit, s. f. (lătrat); hămui, vb. (a lătra). Vezi definitia »