Definita cuvantului calamandros
calamandrós (-oáse), s. n. – Revoltă, dezordine, harababură, vacarm. – Var. chilimandros. Origine expresivă, ca în șandramaua, hond(o)ra-bond(o)ra, etc. Derivarea din țig. kelimangere „dansatori” (Graur, BL, III, 186) nu pare posibilă. După Scriban, este var. de la hărmălaie.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu calamandros
RITÓS adv. Categoric, ferm, hotărât; deschis. – Din ngr. ritós. Vezi definitia »
PRIMĂVĂRÓS, -OÁSĂ, primăvăroși, -oase, adj. (Rar) Primăvăratic. – Primăvară + suf. -os. Vezi definitia »
VOLUPTUÓS, -OÁSĂ adj. 1. care inspiră sau produce voluptate, plin de voluptate. 2. încântător. (< fr. voluptueux, lat. voluptuosus) Vezi definitia »
CEMENTÓS, -OÁSĂ adj. de natura cementului. (< fr. cémenteux) Vezi definitia »
ERITEMATÓS, -OÁSĂ, eritematoși, -oase, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de eritem. – Din fr. érithémateux. Vezi definitia »