PROVITAMÍNĂ s. f. substanță inactivă din alimente, pe care organismul o transformă în vitamină activă. (< fr. provitamine) Vezi definitia »

MINTULÍȚĂ, mintulițe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui minte. Vezi definitia »

POTÉRNĂ s.f. (Constr.) Poartă secretă a fortificațiilor castelelor care dădea spre șanțul împrejmuitor; galerie, comunicație subterană. [< fr. poterne]. Vezi definitia »

PROXENET(Ă) altoi, ambasador, bordelez, coață, garid, herghelegiu, matroană, nene, papașa, pește. Vezi definitia »

scámă (-me), s. f. – Fibre de pînză uzată. – Mr. scamă. Lat. squama (Pușcariu 1540; REW 8199), cf. it. squama, prov., cat., sp., port. scama. – Der. scămos, adj. (fibros), ar putea reprezenta direct lat. squamōsus (Pușcariu 1541; REW 8202); scămoșa, vb. (a destrăma, a deșira o țesătură), din adj. precedent; scăma, vb. (a destrăma), cuvînt rar, puțin atestat, pe care Pușcariu 1539 și REW 8200 îl consideră derivat din lat. squamāre; descăma, vb. (a destrăma, a deșira), pe care Pușcariu 506 îl derivă din lat. *desquamāre. – Din rom. provine rut. skam (Miklosich, Wander., 19). Vezi definitia »