Definita cuvantului smiorcăitură
smiorcăitúră, smiorcăitúri, s.f. (înv.) zgomot specific produs de cel care se smiorcăie; smiorcăială.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu smiorcăitură
ríșcă s. f. – Joc de cap sau de pajură cu o monedă. Origine îndoielnică. Scriban indică rus. arešok, gen. areška „nucă”, care nu pare convingător. Poate în loc de *crijcă, din sl. križĭ, sb. križ „cruce”; sau mai probabil, în loc de *rizicărijcă, cu sensul de „joc de noroc”, cf. rizic. Vezi definitia »
ALIZARÍNĂ s. f. Substanță colorantă roșie, extrasă odinioară din rădăcina roibei, azi fabricată în mod sintetic. – Fr. alizarine. Vezi definitia »
gineală, s. f. sg. (intl.) observare (a cuiva), supraveghere, filaj. Vezi definitia »
CAMERÍSTĂ s. f. (fam.) fată în casă. (< fr. camériste, sp. camerista) Vezi definitia »
FOLIÓLĂ, foliole, s. f. Fiecare dintre frunzulițele care intră în alcătuirea unei frunze compuse. [Pr.: -li-o-] – Din fr. foliole, lat. foliolum. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z