CINERÁRĂ, cinerare, adj. (În sintagma) Urnă cinerară = urnă în care se păstrează cenușa morților; cenușar. – Din fr. cinéraire, lat. cinerarius. Vezi definitia »

TEREBRÁTULĂ s. f. animal brahiopod marin, încă din era secundară. (< fr. térèbratule) Vezi definitia »

LÚTRĂ s. f. mamifer carnivor din familia mustelidelor, cu blana castanie-roșcată, care se hrănește cu pești; vidră. (< fr. loutre, lat. lutra) Vezi definitia »

scofeleálă, scofeléli, s.f. (reg.) scotocire, cotrobăire. Vezi definitia »

ANAPTÍXĂ s. f. modificare fonetică constând în introducerea unei vocale între două consoane într-un cuvânt. (< fr. anaptyxe) Vezi definitia »