IMPENITÉNȚĂ s. f. lipsit de căință, de remușcări. (< fr. impénitence) Vezi definitia »

BÁNIȚĂ, banițe, s. f. Unitate de măsură de capacitate pentru cereale, a cărei valoare a variat (în provinciile românești) în jurul a 21-34 l; dublă (1). ♦ Vas special (făcut din doage) care are această capacitate. – Din bg. banica. Vezi definitia »

APARTENÉNȚĂ s. f. 1. faptul de a aparține cuiva, de a ține de ceva. 2. (mat.) calitate a unui element care face parte dintr-o mulțime. (< fr. appartenance, it. appartenenza) Vezi definitia »

DĂRUÍNȚĂ, dăruințe, s. f. (Rar) Dar², donație. – Dărui + suf. -ință. Vezi definitia »

TĂGĂDUIÁLĂ, tăgăduieli, s. f. Nerecunoaștere, negare, contestare. – Din tăgădui + suf. -eală. Vezi definitia »