pojărít, pojărítă, adj. (reg.; despre ierburi, buruieni) distrus prin incendiu. Vezi definitia »

cardit, -ă, cardiți, -te adj. 1. furat. 2. bătut. Vezi definitia »

ȘPĂCLUÍT, -Ă, șpăcluiți, -te, adj. Răzuit, netezit cu șpaclul. – V. șpăclui. Vezi definitia »

DIATOMÍT s. n. Rocă sedimentară silicioasă formată în cea mai mare parte din resturile cochiliilor de diatomee. [Pr.: di-a-] – Din fr. diatomite. Vezi definitia »

COLBĂÍT, -Ă, colbăiți, -te, adj. (Reg.)Prăfuit. [Var.: colbuít, -ă adj.] – V. colbăi. Vezi definitia »