hárcotă, hárcote, s.f. (reg., înv.) femeie cu purtare rea. Vezi definitia »

PARABÁZĂ, parabaze, s. f. Secvență a comediei antice grecești, situată de obicei în prima parte a piesei, în care actorul își exprimă (prin intermediul corifeului) propriile păreri în legătură cu realitățile înfățișate. – Din fr. parabase, germ. Parabase. Vezi definitia »

SUSCEPTÁNȚĂ s. f. raportul dintre reactanța și pătratul impedanței unui circuit electric de curent alternativ. (< fr., engl. susceptance) Vezi definitia »

ALOGÁMĂ, alogame, s.f. – V. alogam (1) [DEX'98] Vezi definitia »

AUTOBETONIÉRĂ s.f. Betonieră montată pe un automobil. [< auto²- + betonieră]. Vezi definitia »