Definita cuvantului cămilă
cămílă (cămíle), s. f. – 1. Mamifer rumegător cu una sau două cocoașe. – 2. Joc popular. – Mr. cămilă. Ngr. ϰαμήλα, din gr. ϰάμελος (Roesler 571; Murnu 10); cf. alb. gamilë, bg., sb. kamila. După Conev 57, rom. provine din bg.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cămilă
șátiă! interj. (reg.) cuvânt care exprimă satisfacția răutăcioasă. Vezi definitia »
ieríță (iriță), s.f. (reg.) grâu de primăvară sau vară, mărunt sau roșu. Vezi definitia »
FANEROGÁMĂ, fanerogame, s. f. (La pl.) Grup de plante cu flori care se înmulțesc prin semințe; (și la sg.) plantă care face parte din acest grup. ◊ (Adjectival) Plantă fanerogamă. – Din fr. phanérogame. Vezi definitia »
-ÚRĂ1 suf. „sare a unui hidracid”. (< fr. -ure) Vezi definitia »
CONSISTÉNȚĂ, consistențe, s. f. Grad de densitate, de tărie, de soliditate a unui corp, a unei materii etc.; rezistența opusă de un corp sau de un material la deformare sau la sfărâmare. ♦ Tărie, soliditate, fermitate. – Din fr. consistance. Vezi definitia »