OPȚIÚNE s.f. 1. Faptul sau posibilitatea de a opta, de a alege între două sau mai multe lucruri; (spec.) drept al cuiva de a-și alege cetățenia; optare. 2. Condiție existentă în unele tranzacții comerciale, potrivit căreia i se acordă cumpărătorului un termen în care el poate definitiva tranzacția sau poate renunța la ea, pe când pentru vânzător obligația rămâne fermă. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. option, lat. optio].

Sursa: DN