BORILĂ, țar vlaho-bulgar (1207-1218). În timpul lui s-au intensificat tendințele centrifuge ale marii boierimi, iar țaratul a suferit pierderi teritoriale. A combătut bogomilismul. Vezi definitia »

corítă (coríte), s. f. – Albie, covată. Sl. koryto (DAR), cf. sb., bg. korito, mag. koritó. Vezi definitia »

SORÓZĂ s. f. fruct compus din bace pe jumătate sudate între ele, ca la ananas. (< fr. sorose) Vezi definitia »

ARLECHINÁDĂ, arlechinade, s. f. Farsă a arlechinului; comedie în care apare arlechinul. – Din fr. arlequinade. Vezi definitia »

BANDÚRĂ s.f. Instrument muzical ucrainean de formă ovală, cu o tastieră scurtă și cu 8 până la 24 de coarde. [< rus. bandur]. Vezi definitia »