Definita cuvantului capelă
capélă (capéle), s. f. – 1. Biserică mică, izolată. – 2. Parte a unei biserici care adăpostește altarul. It. cappella (sec. XIX). – Der. capelan, s. m., din it. cappellano; capelmaistru, s. m. (director de capelă muzicală; șef de orchestră), din germ. Kappelmeister (Borcea 180).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu capelă
ALEXÍNĂ, alexine, s. f. Specie de anticorp aflată în serul sangvin. – Din fr. alexine. Vezi definitia »
DUOTRIÓDĂ s. f. tub electronic care conține într-un singur înveliș două triode. (< fr. duotriode) Vezi definitia »
SUPRASTRUCTÚRĂ, suprastructuri, s. f. 1. Totalitatea concepțiilor și instituțiilor politice, juridice, religioase, artistice, filozofice etc. dintr-o anumită formațiune social-economică, generate de baza economică a acestei formațiuni. 2. Totalitatea elementelor care formează partea utilă a unei construcții. 3. Construcție metalică sau de lemn situată deasupra punții principale a unei nave, care cuprinde încăperile de locuit și de deservire. ♦ Ansamblu format din șasiul și caroseria sau platforma unui autovehicul. – Supra- + structură (după fr. superstructure). Vezi definitia »
ASPARÁGINĂ s. f. alcaloid din mlădițele de sparanghel, din rădăcinile de nalbă etc., diuretic, folosit ca. (< fr. asparagine) Vezi definitia »
coloncífră (-ci-fră) s.f., g.-d. art. coloncífrei; pl. coloncífre. Vezi definitia »