Definita cuvantului orbicular
ORBICULÁR, -Ă adj. Rotund, care descrie o circumferință, circular; orbiculat. ♦ s.m. Mușchi circular plasat în jurul pleoapelor și buzelor, acționând asupra lor. [Cf. fr. orbiculaire, lat. orbicularis].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu orbicular
PETIȚIONÁR, -Ă s. m. f. cel care adresează o petiție; petent. (< fr. pétitionnaire) Vezi definitia »
SFÂRNÁR, sfârnari, s. m. (Rar) Negustor (de vite). – Et. nec. Vezi definitia »
Bolívar (nume de persoană) (sp.) s. propriu Vezi definitia »
EXCEDENTÁR, -Ă, excedentari, -e, adj. Care este în plus, care întrece un anumit nivel sau un anumit plafon dinainte stabilit. ♦ (Fin.; despre buget, balanță etc.) Care are un excedent. – Din fr. excédentaire. Vezi definitia »
TĂBĂCÁR, tăbăcari, s. m. Specialist în tăbăcitul pieilor. – Din tabac2 + suf. -ar. Vezi definitia »