tîrnă (-ne), s. f. – 1. Coș mare de răchită, de nuiele. – 2. Stup de nuiele. – 3. (Olt.) Botniță care se pune la vite pentru a le împiedica să pască. Origine incertă. Se consideră der. din bg. trăvna, sb. trnka (Cihac, II, 402; Tiktin; Candrea; bg. tărna, adăugat de Conev 74, pare să provină din rom.), în legătură cu sl. trŭnŭ „spin”, cf. tîrn. Această der. este posibilă, dar nu încetează să fie bătătoare la ochi apropierea de mgr. τράνα, lat. med. trana „împletitură de nuiele” (Goelzer, Bull. Du Cange, III, 159), de origine necunoscută. Vezi definitia »

spélcă (ci), s. f. – 1. Ac de păr, agrafă. – 2. Ac cu gămălie. – Var. spilcă. Sl., cf. sb. spilka, pol. szpilka, rus., rut. špilĭka (Miklosich, Fremdw., 127; Cihac, II, 356; Iordan, Dift., 97). – Der. spilcui vb. (Mold., a prinde cu bolduri; a se găti, a se dichisi); spilcuță, s. f. (crizantemă, Chrysanthemum parthenium). Vezi definitia »

URUIÁLĂ s. f. v. urluială. Vezi definitia »

CONTROVÉRSĂ s.f. Discuție contradictorie asupra unei chestiuni de principiu. ♦ (Fam.) Discuție aprinsă, ceartă, sfadă, scandal; neînțelegere. [Cf. fr. controverse, lat. controversia – lovitură]. Vezi definitia »

LEÁSĂ¹, lese, s. f. Împletitură de nuiele în formă de grătar, de gard, de coș etc., folosită (singură sau ca element component) în numeroase scopuri practice. – Din bg. lesa, scr. ljesa. Vezi definitia »