PÍTHOS s.n. Vas mare de lut de dimensiunile unui butoi, în care se păstrau lichide sau grâne. [< gr. pithos]. Vezi definitia »

BUCURÓS, -OÁSĂ, bucuroși, -oase, adj. 1. Care este cuprins de bucurie, care reflectă bucuria: p. ext. vesel. ◊ Expr. A fi mai bucuros să... (sau când, dacă...) = a prefera să... 2. (Adesea adverbial) Care face ceva cu plăcere, din toată inima. ♦ (Adverbial, reg.; ca termen de politețe) Cu plăcere! mă rog! – Bucura + suf. -os. Vezi definitia »

HIDRAMNIÓS s. n. exces de lichid amniotic. (< fr. hydramnios) Vezi definitia »

COCÂRLÓS, -OÁSĂ, cocârlóși, -oáse, adj. Ciolănos, osos, uscățiv. (din cocal) Vezi definitia »

BÉNTOS (‹ fr. {i}; gr. benthos „adînc”, „fund”) s. n. Ansamblu al organismelor vii, plante și animale, care trăiesc pe fundul unui bazin (lacustru, marin sau oceanic), fixate (b. sesil, cuprinde spongieri, corali, crinoidee, alge, arheociatide și blastoidee) sau foarte puțin mobile (b. vagil, include anelide, lamelibranhiate, gastropode, crustacee, trilobiți, gigantostracee și carpoidee). Serversc ca hrană mai ales pentru animalele care înoată activ și pentru om (alge, stridii, echinoderme, paguri). Vezi definitia »