PĂSTÂRNÁC, păstârnaci, s. m. Plantă erbacee legumicolă bienală din familia umbeliferelor, cu rădăcina pivotantă fusiformă, cărnoasă, albă sau gălbuie, asemănătoare cu cea a pătrunjelului, comestibilă, bogată în substanțe nutritive și în vitamine (Pastinaca sativa hortensis). [Var.: (reg.) păstărnác s. m.] – Din magh. paszternák, scr. pastrank, germ. Pastinak. Vezi definitia »

MANIÁC, -Ă, maniaci, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de o manie (1); p. ext. (om) care este obsedat de o idee fixă sau care manifestă o preocupare exagerată pentru ceva, având adesea deprinderi ciudate; tipicar. [Pr.: -ni-ac] – Din fr. maniaque. Vezi definitia »

LĂIBĂRÁC, lăibărace, s. n. (Reg.) Laibăr. – Laibăr + suf. -ac. Vezi definitia »

POLTURÁC, polturaci, s. m. Veche monedă poloneză sau austriacă, care a circulat și în țările române în sec. XVII-XVIII. – Din pol. pólturak. Vezi definitia »

CEARDÁC s. n. v. cerdac. Vezi definitia »