sufertaș (-șe), s. n. – Ansamblu de vase cu care se transportă mîncarea. – Var. sefertaș. Tc. sefer tasi, din arab. sefer „călătorie” și tas „ceașcă” (Șeineanu, II, 318; Lokotsch 1879), cf. tas. Vezi definitia »

reghiúș, reghiúși, s.m. (înv.) comisar regal. Vezi definitia »

hațáș¹, hațáșuri și hațáșe, s.n. (reg.) 1. cărare prin pădure făcută de viețuitoare (lupi, urși, ciute etc.). 2. drum de munte (făcut de oi). 3. potecă prin pădure (făcută de om). 4. drum râpos. Vezi definitia »

PICÚȘ, picușuri, s. n. I. (Pop.) 1. Piculeț. ♦ (Fam.) Băutură alcoolică (în cantitate mică). 2. Masă lichidă sau solidificată formată prin picurarea unui lichid sau prin curgerea, picătură cu picătură, a unei materii topite. II. (Fam.) Câștig mic și întâmplător (de obicei ilicit). – Pic¹ + suf. -uș. Vezi definitia »

SUBCHIRIÁȘ, -Ă s.m. și f. Cel care închiriază (o parte dintr-)un imobil de la alt chiriaș; sublocatar. [Pron. -ri-aș. / < sub- + chiriaș, după fr. sous-locataire]. Vezi definitia »