Definita cuvantului ortogonal
ORTOGONÁL, -Ă adj. Care formează unghiuri drepte. ♦ Proiecție ortogonală = proiecție obținută prin ducerea de perpendiculare de la fiecare punct de proiectat pe planul de proiecție; proiecție ortografică. ♦ (Despre suprafețe, despre curbe) Care se întretaie astfel încât tangentele lor în punctul de intersecție să fie perpendiculare. [< fr. orthogonal, cf. gr. orthos – drept, gonia – unghi].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ortogonal
PREPALATÁL, -Ă adj. (Despre consoane) Care se articulează în partea anterioară a palatului. [< fr. prépalatal]. Vezi definitia »
PREMIÁL, -Ă adj. referitor la premii, de, pentru premii. ♦ sistem ~ = parte a sistemului de retribuție referitor la acordarea premiilor și a primelor. (< lat. praemialis) Vezi definitia »
RURÁL, -Ă, rurali, adj. De (la) sat; sătesc. ◊ (În vechea organizare administrativă) Comună rurală = cea mai mică unitate administrativă, condusă de un primar. – Din fr. rural. Vezi definitia »
EQUATORIÁL, -Ă adj. v. ecuatorial. Vezi definitia »
SORTIMENTÁL, -Ă adj. Referitor la sortiment, pe sortimente. [< sortiment + -al]. Vezi definitia »