Definita cuvantului ortopol
ORTOPÓL s.n. (Mat.) Punct în care se intersectează perpendicularele coborâte pe laturile unui triunghi din proiecțiile ortogonale ale vârfurilor acestuia pe o dreaptă din planul triunghiului. [< fr. orthopôle].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ortopol
VINÍCOL, -Ă adj. referitor la vii și la producerea vinului. (< fr. vinicole, it. vinicolo) Vezi definitia »
CARAMBÓL s. n. 1. bilă roșie, la biliard. 2. (fig.) încurcătură, ciocnire. (< fr. carambole) Vezi definitia »
DOL s.n. (Jur.) Orice mijloc viclean folosit pentru a determina pe cineva să încheie un contract care este în defavoarea lui. [< lat. dolus, cf. fr. dol]. Vezi definitia »
STUFÍCOL, -Ă adj. de stuf. (< stuf + -icol) Vezi definitia »
RUPÍCOL, -Ă adj. (Despre plante) Care crește pe stânci sau bolovănișuri. [< fr. rupicole, cf. lat. rupes – stâncă, colere – a locui]. Vezi definitia »