Definita cuvantului osculație
OSCULÁȚIE s.f. (Mat.) Contact mai strâns decât contactul de tangență, între o curbă sau o suprafață cu altă curbă sau suprafață. [Gen. -iei. / < fr. osculation, cf. lat. osculatio – sărutare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu osculație
TELEPEDAGOGÍE s. f. ramură a pedagogiei care studiază problemele instrucției și educației prin televiziune. (< tele2 + pedagogie) Vezi definitia »
EXOGAMÍE, exogamii, s. f. 1. Lege fundamentală a ginții matriarhale, conform căreia căsătoriile dintre membrii aceleiași ginți erau interzise. 2. Căsătorie între parteneri care nu aparțin aceluiași grup social. 3. (Biol.) Fuzionare a gameților în afara organismului. – Din fr. exogamie. Vezi definitia »
REVELÁȚIE s. f. descoperire neașteptată a unei calități, a unui adevăr ascuns etc. ◊ lucru revelat. ♦ a fi o ~ = a depăși așteptările, a surprinde, a uimi (prin calități). ◊ dezvăluire a voinței divinității, făcută cuiva înzestrat cu facultăți supraraționale. (< fr. révélation, lat. revelatio) Vezi definitia »
CRANOLOGÍE s.f. v. craniologie. Vezi definitia »
CONTEMPLÁȚIE, contemplații, s. f. Atitudine, stare a celui care contemplă, faptul de a contempla; meditație. – Din fr. contemplation, lat. contemplatio. Vezi definitia »