Definita cuvantului ostentație
OSTENTÁȚIE s.f. (Liv.) Atitudine de paradă, de provocare; prezentare demonstrativă a avantajelor, a bunurilor pe care le are cineva. [Gen. -iei, var. ostentațiune s.f. / cf. fr. ostentation, it. ostentazione].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu ostentație
múie s. f. – (Arg.) Gură, plisc. Țig. mui (Graur 174; Juilland 169). Se folosește aproape exclusiv în forma art. și în expresii. Vezi definitia »
DIAFIZECTOMÍE s.f. Rezecție chirurgicală a unei diafize. [Pron. di-a-. / < fr. diaphysectomie]. Vezi definitia »
PSAMOTERAPÍE s.f. Tratament medical cu ajutorul băilor sau al săculețelor cu nisip încălzit. [Gen. -iei. / < fr. psammothérapie, cf. gr. psammos – nisip, therapeia – tratament]. Vezi definitia »
ZOOFAGÍE s. f. faptul de a fi zoofag. (< fr. zoophagie) Vezi definitia »
precedénție s.f. (înv.) superioritate. Vezi definitia »