EXTRÁCȚIE s. f. 1. extragere; scoatere a unui dinte, a unei măsele. 2. (chim.) separare a unui component dintr-un amestec. 3. origine, proveniență. (< fr. extraction, lat. extractio) Vezi definitia »

HIPOAZOTEMÍE s. f. diminuare a cantității de azot din sânge. (< fr. hypoazotémie) Vezi definitia »

PREDISOCIÁȚIE s. f. stare în care se găsesc moleculele unei substanțe după absorbția unor radiații, în care energia de rotație e destul de mare pentru ca molecula să se poată disocia. (< fr. prédissociation) Vezi definitia »

Muie, față Ex : Iți sparg mufarina. Vezi definitia »

HIPERFOSFATEMÍE s. f. creștere exagerată a cantității de fosfați din sânge. (< fr. hyperphosphatémie) Vezi definitia »