CARTÓF s. m. plantă erbacee cu flori albe sau violete, tulpină subterană cu tubercule comestibile, bogate în amidon; (p. ext.) tuberculul însuși. (< germ. Kartoffel) Vezi definitia »

EURITRÓF, -Ă adj. cu resurse nutritive normale. (< fr. eurytrophe) Vezi definitia »

LIMITRÓF, -Ă, limitrofi, -e, adj. Care se află în limita, la hotarul unei țări, unui ținut, unei suprafețe etc.; vecin, învecinat. – Din fr. limitrophe. Vezi definitia »

pof! interj. (reg.) cuvânt care redă zgomotul produs de o lovitură puternică, provocată de un obiect tare; buf! Vezi definitia »

zof (zofuri), s. n. – Stofă orientală de lînă. Tc. zof (Șeineanu, II, 390). Înv. Vezi definitia »