PROTOXÍD s.m. Oxidul cel mai puțin oxigenat al unui element. [< fr. protoxyde]. Vezi definitia »

DIPLOÍD, -Ă adj. (despre celule, organisme) cu două seturi de cromozomi. (< fr. diploïde) Vezi definitia »

DRUÍD s.m. Nume dat preoților vechilor celți, aleși pe viață de către nobilimea tribală, care au jucat un rol important în viața juridică și politică a triburilor până la cucerirea Galiei de către romani. [Pron. dru-id. / < fr. druide, cf. lat. druidae]. Vezi definitia »

INTREPÍD, -Ă adj. Cutezător, curajos, brav. ♦ Tenace. [< fr. intrépide, cf. lat. intrepidus]. Vezi definitia »

CLORÍD s.n. Clorură. (cf. germ. Chlorid, engl. chloride) Vezi definitia »