PROEMINÉNȚĂ s. f. faptul de a fi proeminent. ◊ ieșitură (în relief), ridicătură. (< fr. proéminence) Vezi definitia »

MUȘCHIULATÚRĂ s.f. v. musculatură. Vezi definitia »

CRÉTĂ, crete, s. f. 1. Obiect fabricat din sulfat de calciu sau din altă compoziție, folosit la scris pe tablă sau pe orice suprafață de culoare (mai) închisă. 2. Varietate de calcar poros, alb sau ușor colorat, provenită prin acumularea resturilor și cochiliilor unor animale sau plante marine foarte mici. – Din lat. creta. Vezi definitia »

ARCATÚRĂ, arcaturi, s. f. Element arhitectural alcătuit dintr-o serie de arcade mici, în relief, destinate să decoreze părțile netede ale zidurilor unui edificiu. – Fr. arcature. Vezi definitia »

POFÁLĂ s. f. v. pohfală. Vezi definitia »