Definita cuvantului cataramă
catarámă (cataráme), s. f. – Piesă din metal cu care se încheie o cingătoare. – Var. cătăramă. Origine incertă. După Lacea, Dacor., III, 741 din germ. DAR și Gáldi, Dict., 191), din germ. Kettenriemen, prin intermediul pronunțării săs. (*kattenramen, care nu este documentată). Der. este posibilă, însă marea răspîndire a cuvîntului rom. nu se potrivește cu ideea unui împrumut săs. Bogrea, Dacor., IV, 798 (cf. Lokotsch 1089) preferă să se refere la tc. kantarma. – Der. (în)cătărăma, vb. (a prinde în cataramă); descătărăma, vb. (a desface, a descheia).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cataramă
LACTÓNĂ s.f. (Chim.) Ester rezultat prin esterificarea intramoleculară a hidroxiacizilor. [< fr. lactone]. Vezi definitia »
crișcă2 s.f. (reg.) 1. pasăre de baltă. 2. fată naivă, proastă. Vezi definitia »
LAVALIÉRĂ s.f. Cravată înnodată ca o fundă și cu capetele lăsate în jos. [Pron. -li-e-. / < fr. lavallière]. Vezi definitia »
verticilióză (-li-o-) s. f., g.-d. art. verticiliózei Vezi definitia »
OOTÉCĂ, ooteci, s. f. (Entom.) Pungă în care sunt închise ouăle la insectele ortoptere. – Din fr. oothèque. Vezi definitia »