moáre s. f. – (Mold., Bucov.) Natură, temperament, mai ales în sens defavorabil; irascibilitate, neliniște. – Mr. moru. Lat. mos, mōrem (Candrea; V. Grecu, Codrul Cosminului, I, 569). Pentru mr., cf. Papahagi, GS, I, 569. Vezi definitia »

năsădíre, năsădíri, s.f. 1. (pop.) așezarea snopilor în arie; curățarea și aranjarea ariei pentru treierat; risipire, împrăștiere. 2. izbitură, contuzie, vânătaie. Vezi definitia »

SATIRIZÁRE s.f. Acțiunea de a satiriza și rezultatul ei. [< satiriza]. Vezi definitia »

NESUBORDONÁRE s. f. v. INSUBORDONARE. Nesupunere la ordinele autorităților superioare; indisciplină, neascultare, nesubordonare. [DEX '98] Vezi definitia »

mescătoáre, mescătóri, s.f. (înv.) găleată, ciubăr. Vezi definitia »