strámă, stráme, s.f. (înv. și reg.) 1. fir destrămat dintr-o țesătură; destrămătură, strămătură, stramiță, zdreanță, scamă. 2. (reg.; în forma: strană) urzeala de pe sulul războiului de țesut; natră. 3. (reg.) lână colorată pentru țesut sau pentru brodat. Vezi definitia »

BĂBÁICĂ, băbăici, s. f. (Reg.) Vâslă¹. [Var.: bobáică s. f.] – Din ucr. babajka. Vezi definitia »

CIOCOÁICĂ, ciocoaice, s. f. Termen de dispreț pentru o femeie parvenită (de la sate); soție de ciocoi¹; p. ext. boieroaică. – Ciocoi¹ + suf. -oaică. Vezi definitia »

CASETOTÉCĂ s. f. colecție de casete (3); locul de depozitare. (< fr. cassettothèque) Vezi definitia »

AUREOMICÍNĂ s. f. substanță cristalină, galbenă-aurie, folosită ca antibiotic; biomicină. (< fr. auréomycine) Vezi definitia »