Definita cuvantului pair
PAIR s.m. 1. Titlu purtat de marii vasali ai regelui Franței. 2. Membru al uneia dintre cele două camere legislative din Franța între 1814 și 1848; titlu de noblețe care-i conferea celui care-l prelua dreptul de a fi membru al Camerei Lorzilor din Anglia. [Pron. per, (rar) pa-ir. / < fr., engl. pair, cf. lat. par – egal].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu pair
SEPTEMVÍR s.m. Fiecare dintre cei șapte preoți însărcinați să supravegheze celebrarea jocurilor publice în vechea Romă. [< lat. septemvir < septem – șapte, vir – bărbat]. Vezi definitia »
ZARAFÍR, zarafiruri, s. n. (Pop.) Fir de aur; p. ext. stofă țesută cu astfel de fir; brocart. – Cf. tc. zer „aur”, rom. fir. Vezi definitia »
loisir /loazír/ s. n. Timp liber (al cuiva). ◊ Folosire optimă a timpului liber, potrivit dorințelor și înclinațiilor individului. (< fr. loisir) Vezi definitia »
GHELÍR, gheliruri, s. n. (Turcism înv.) Câștig obținut fără muncă. – Din tc. gelir. Vezi definitia »
PROMENOIR s.n. (Franțuzism) 1. Promenadă. 2. Culoar în sălile de spectacol. [Pron. -noár. / < fr. promenoir]. Vezi definitia »