șúpă³, s.f. sg. (reg.) 1. bucată de drum. 2. (în expr.) a mânca de-a șupa (de șupă) = a mânca în grabă, din fugă. Vezi definitia »

MICORÍZĂ, micorize, s. f. Simbioză a rădăcinii plantelor superioare cu miceliul unei ciuperci. – Din fr. mycorhize. Vezi definitia »

curmátă, curmáte, s.f. (reg.) vrabie. Vezi definitia »

BALÍZĂ, balize, s. f. Semnal sau instalație de semnalizare de diferite forme, servind la indicarea poziției unui punct topografic, la delimitarea zonelor navigabile pe mare. – Fr. balise. Vezi definitia »

MAGNETOSFÉRĂ s.f. Parte exterioară a atmosferei terestre în care câmpul magnetic exercită o acțiune preponderentă. [< fr. magnétosphère]. Vezi definitia »