popicăreásă s. f., g.-d. art. popicărései; pl. popicărése Vezi definitia »

PALÉSTRĂ s. f. 1. (în Grecia și Roma antică) loc special amenajat pentru exerciții fizice 2. școală ateniană de educație fizică, frecventată de absolvenții școlii de gramatică și a celei de kitară. (< fr. palestre, lat. palaestra, gr. palaistra) Vezi definitia »

VÓGĂ s. f. (Franțuzism) Interes viu, dar trecător, provocat de o întâmplare, o persoană, o modă etc.; faimă, trecere de care se bucură (câtva timp) cineva sau ceva; renume, modă. – Din fr. vogue. Vezi definitia »

CONDICĂREÁSĂ, condicărese, s. f. (Înv.) Soție de condicar. – Condicar + suf. -easă. Vezi definitia »

tuleáscă s.f. (reg.) om nătăfleț. Vezi definitia »