CLORÍT s.m. Silicat natural hidratat de magneziu și fier, de culoare verde. [< fr. chlorite]. Vezi definitia »

MUSCOVÍT s. n. varietate de mică, alb-gălbuie, izolant termic și electric. (< fr. muscovite, rus. muskovit) Vezi definitia »

chivernisit Vezi definitia »

AEROLÍT s.n. (Geol.) Masă minerală incandescentă care cade pe pământ din spațiul interplanetar. V. meteorit. [Pron. a-e-., pl. -te, -turi. / < fr. aérolithe, cf. gr. aer – aer, lithos – piatră]. Vezi definitia »

POMĂZUÍT, -Ă, pomăzuíți, -te, adj. (Înv.) 1. (Despre domni, mitropoliți, episcopi) Uns, miruit, învestit (cu o demnitate). 2. (Rar) Uns cu pomadă; pomădat. Ochii ei sticleau și era pieptănată și pomăzuită, de-i sta părul lins. ISPIRESCU, U. 21. Vezi definitia »