RUCÓLĂ, rucole, s.f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, spontană, acum și cultivată ca salată verde, cu frunze alungite, crestate, ușor amărui și picante, comestibile în salate; it. rucola, ruchetta; engl. rocket, aragula (Eruca sativa); sin. ruchetă, aragulă. Vezi definitia »

TIFLOAPENDICÍTĂ s. f. inflamație a apendicelui și a regiunii cecului² pe care acesta este implantat. (< fr. typhlo-appendicite) Vezi definitia »

ANCOLÚRĂ Lü-/ s. f. gâtul calului. (< fr. encolure) Vezi definitia »

RELUCTÁNȚĂ, reluctanțe, s. f. (Fiz.) Mărime egală cu raportul dintre tensiunea magnetică de-a lungul unui circuit și fluxul magnetic care străbate circuitul. ◊ Reluctanță specifică = reluctivitate. – Din fr. réluctance. Vezi definitia »

BRIZÁNȚĂ s.f. Proprietate a unui exploziv de a se descompune într-un timp foarte scurt, dând gaze de mare presiune. [< fr. brisance]. Vezi definitia »