Definita cuvantului spârcâitură
spârcâitúră, spârcâitúri, s.f. 1. (înv. și reg.) spârcâială. 2. (reg.) țâșnitură dintr-un lichid; stropitură, spârc.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu spârcâitură
PERIVAGINÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesutului celular al micului bazin situat în jurul vaginului. [Cf. fr. périvaginite]. Vezi definitia »
póștă2, póște, s.f. (reg.) persoană care supraveghează de pe marginea ulucului desfășurarea muncii de transportare a lemnului tăiat. Vezi definitia »
ANCHILOSTOMIÁZĂ, achilostomiaze, s. f. Boală (provocată de anchilostom) care se caracterizează prin inflamarea mucoasei intestinale și prin pierderea hemoglobinei. [Pr.: -mi-a-] – Fr. ankylostomiase. Vezi definitia »
ACIDAMÍNĂ, acidamine, s. f. Produs obținut prin transformarea treptată a albuminoidelor alimentare. – Din fr. acidamine. Vezi definitia »
METAGENÉZĂ s. f. (Biol.) Înmulțire în care alternează o generație sexuată cu alta asexuată. – Din fr. métagénèse. Vezi definitia »