MORTÉZĂ, morteze, s. f. Mașină de prelucrare prin așchiere a suprafețelor metalice cu profil complex, cu ajutorul unor cuțite speciale. – Din fr. mortaise. Vezi definitia »

APOCATASTÁZĂ s. f. readucere la un stadiu anterior. ◊ (la stoici și unii mistici) reconstituire a unor situații inițiale de proveniență originară. (< fr. apocatastase, gr. apokatastasis) Vezi definitia »

UNGHIÉRĂ, unghiére, s. f. Forfecuță (1) (asemănătoare cu un cleștișor), cu tăișul format din două lame¹ (2) concave suprapuse, întrebuințată la tăierea unghiilor. (din unghie; cf. fr. onglier, coupe-ongle(s), germ. Nagelzange, sp. cortauñas) – [TLF, Wahrig Deutsches Wörterbuch, DRAE] Vezi definitia »

FÉBRĂ s.f. 1. Temperatură ridicată a corpului cauzată de o boală. V. hipertermie. ◊ Febră musculară = stare de oboseală generală care apare la cineva neantrenat în urma unor eforturi fizice. 2. (Fig.) Emoție, neliniște, încordare; pirexie. // (În forma febri-) Element prim de compunere savantă cu sensul de „febră”. [< it. febbre, cf. lat. febris]. Vezi definitia »

SFĂTUIÁLĂ, sfătuieli, s. f. (Pop.) Sfătuire. [Pr.: -tu-ia-] – Sfătui + suf. -eală. Vezi definitia »