pălimár (pălimáre), s. n. – 1. Balcon, foișor. – 2. Balustradă, parmalîc. – 3. Balustru. – Var. (înv.) polimar, (Munt.) palimac. Ngr. πολυμερής „multilateral”, din cauza orientării sale în diferite direcții. Forma primitivă, polimar, a fost asimilată cu pălămar „frînghie” și „paracliser”. Sec. XVIII. Vezi definitia »

ARẴUCA, rîu în Columbia și Venezuela, afl. stg. al fl. Orinoco; 900 km, dintre care 600 km navigabili. Izv. din Cordiliera răsăriteană columbiană (Anzii Nordici) și formează pe o porțiune granița dintre Columbia și Venezuela. Vezi definitia »

găletár, găletáre, s.n. (reg.) găleată mare, balie (pentru spălat rufe). Vezi definitia »

caschetar, caschetari s. m. polițist. Vezi definitia »

ițar, ițari, s.m. (reg.) 1. bățul, sulul de care se leagă ițele. 2. scripetele ițelor. 3. pânză groasă țesută în patru ițe. 4. (la pl.) pantaloni țărănești de vară, lungi și creți, strâmți, strânși pe picior, purtați de ciobani și de munteni peste izmene; strâmțari. Vezi definitia »