ETÉR, (1, 2, 4) eteri, s. m. (3) eteruri, s. n. 1. S. m. Combinație organică lichidă, incoloră, foarte volatilă și inflamabilă, cu miros aromatic specific, obținută din alcooli sau din fenoli, cu numeroase folosiri în industrie. 2. S. m. Substanță ipotetică (a cărei existență nu este admisă de fizica modernă) având proprietăți fizice contradictorii, care ar umple întregul spațiu și ale cărei oscilații ar constitui undele electromagnetice. 3. S. n. Fig. Aer, atmosferă, cer, văzduh. 4. S. m. (În concepția unor filozofi greci antici) Al cincilea element al universului (alături de foc, apă, pământ și aer) din care ar fi alcătuite corpurile cerești. – Din fr. éther, lat. aether. Vezi definitia »

PEDALIÉR s.n. Sistem de pedale pentru picioare la orgă, la pian etc. [Pron. -li-er. / < fr. pédalier]. Vezi definitia »

VINICÉR s. m. (Pop.) Luna septembrie. – Cf. sl. vinicije „vie”. Vezi definitia »

HINGHÉR, hingheri, s. m. Persoană, în slujba serviciului de ecarisaj, care se ocupă cu prinderea câinilor vagabonzi; hoher (1). [Var.: (înv.) henghér s. m.] – Din săs. hoenger (= germ. Henker). Vezi definitia »

CHÉNIER [șenié], André Marie de (1762-1794), poet francez. Participant la Revoluția Franceză din 1789-1794. Executat pentru că a condamnat excesele „terorii” iacobine. Versurile sale („Elegii”, „Bucolice”, „Idile”, poemele neterminate „Hermes” și „America”) îmbină grația poeziei elene cu sensibilitatea modernă, anunțând romantismul. Vezi definitia »