AMINTÍRE, amintiri, s. f. I. Faptul de a(-și) aminti. ◊ Loc. adv. În amintirea cuiva (sau a ceva) = ca semn că cineva (sau ceva) n-a fost dat uitării. II. 1. Imagine păstrată în memorie, lucru amintit. 2. (La pl.) Gen de producție literară în care scriitorul descrie fapte din propria viață. Vezi definitia »

HĂÍRE, hăiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a hăi² și rezultatul ei; strigăt de îndemn pentru vite; hăit¹. – V. hăi². Vezi definitia »

INDIGNÁRE s. f. faptul de a (se) indigna; revoltă sufletească amestecată cu amărăciune, mânie și dispreț, provocată de o insultă, de o nedreptate sau o acțiune nedemnă. (< indigna) Vezi definitia »

AMBUTISÁRE s. f. Acțiunea de a ambutisa. – V. ambutisa. Vezi definitia »

MONOMOTOÁRE adj. f. v. monomotor. [DMLR] Vezi definitia »